Spectatorii de pe Stade de France au iesit cantand imnul in ziua cu atentatele. Frumos semn de solidaritate sociala, nimic in neregula, oameni draguti si civilizati. Doar ca as fi si mai confortabil cu ideea daca imnul ala n-ar avea versurile despre sangele impur al vrajmasilor si alte delicateti de sec XIX.
Marchons, marchons
Qu’un sang impur
Abreuve nos sillons.
Acel sange impur cu care trebuie stropita brazda era odionoara prusac, dar azi suna ca dracu’, daca vrem sa fim o civilizatie a valorilor care se lupta cu barbaria medievala. De fapt au incercat sa-l schimbe, dar n-au reusit, uite aici.
Personal, nu ma dau oricum in vant dupa imnurile bombastic verdiene ale tarilor latine. Uite ca nu sunt eu singurul.