Ce-i trebuie omului in hotel la Erevan, in afara de laptop si paine? Si celebra Volga a radioului local, in stare excelenta, care, dupa cum banuiti deja, nu se vinde ci se cumpara. Da, aici e sediul Radio Erevan – aka radioul national al Armeniei. Nu stiu daca mai difuzeaza bancuri dupa caderea URSS.
Piata si memorialul lui Andrei Saharov, in centru Erevan. Un oras fara zona istorica, dar construit in `40-`60 dupa planurile unui arhitect neoclasic, A Tamanian, a carui statuie apare mai jos pe undeva. Nu-i vorba doar de marile edificii publice, ci si de cladirile rezidentiale mai mici, chiar blocuri banale, din aceeasi piatra roz (tuf) si in stil, imitatie deliberata a templelor greco-romane. Nu vezi in toata Grecia atatea coloane, capiteluri, portice si denticuli cat intr-o zi de plimbare prin Erevan, pe strazi cu aer vag italienizant. Au mai ramas pe ici pe colo prin fostul lagar comunist blocuri socialist de garsoniere cu arhitrava elenistica, inclusiv in Bucuresti, pe la Bazilescu. Dar sunt raritati si oricum nu-s atat de multe si inzorzonate ca in Erevan.
Si totusi orasul e un pic nelinistitor, cu mozaicul asta roz si aspectul brutalist, inuman pe care il au cladirile mari, de exemplu Opera, care nu-mi place. Autoritatile sovietice au aplicat planuri clasiciste, neortodoxe, inspirate din temple si linia bisericilor armenesti, la apogeul stalinismului si dupa desenele unui arhitect deja mort. Interesant. Adica au dat o identitate locala unui oras care n-o avea, ceea ce n-au facut in alte parti, lasate in paragina urbanistica, ex Chisinau, desi au existat si acolo planuri (de Sciusev, vezi aici). Ce a avut Armenia si n-a avut Moldova?
In plus e un contrast evident intre volumul si monumentalitatea cladirilor si societatea cam saracuta si prapadita care circula printre ele. Ca si cand ai avea niste bucati ceva mai bizare de New York parasutate in Asia Centrala. Este evident efectul sponsorizarilor masive (mai nou) de catre diaspora armeneasca euro-americana a spatiilor publice in Erevan, sau al altor locuri de importanta majora, identitara (ex Etchmiadzin). Asa se explica futurista colectie de arta monumentala in aer liber de la Cascade, absolut top class, sponsorizata de Cafesjian.
Daca vi se pare ceva cunoscut mai jos, foarte bine: e materia de geometrie de gimnaziu, intr-un manual al lui Ibn Sina de pe la 1200. Universitatea Oxford abia se infiintase iar arabii uite cu ce se ocupau. Abia dupa aia s-au lasat pe tanjala, dar stim cum e, toti am avut cate un coleg genial in clasele mici care ulterior s-a apucat de golanii si a disparut din peisaj. Asta e la Matenadaran, institutul manuscriselor vechi, poate cel mai interesant muzeu din Erevan.
