Catastrofa absorbţiei: România pierde 4 miliarde euro fonduri UE

În primii 7 ani în UE România a lăsat pe masă necheltuiţi aproape 4 miliarde euro din cât I s-a dat, adică peste 20%. Un euro din cinci nu l-am putut folosi, deşi perioada de cheltuire a fost lungită şi a ajuns de fapt la 10 ani.

Cel mai prost cheltuitor a fost desigur Min Transporturilor, care a abandonat 25% din suma primită, dar nici Min mediului nu stă mult mai bine. Cu alte cuvinte, nu ne interesează să facem infrastructura mare pe bani UE, la noi lui Dumnezeu îi plac lucrurile mici şi din lemn, preferabil pe bani de la buget alocaţi primăriilor.

De asemenea, cea mai proastă calitate a cheltuirii a fost la banii soft, adică resurse umane, adică traininguri şi alte vrăjeli sindicale, unde s-a mers atât de prost încât plăţile au fost suspendate din când în când ca avertisment, de unde şi rata mică de absorbţie. Suntem campioni în Europa la asta: n-am reuşit să ne cheltuim banii nici pe traininguri şi recalificări, deşi aici nu trebuie nici studii de fezabilitate, nici avize de mediu.

Iar la Competitivitate, care stă mai bine, noroc cu proiectele absorbite de Ghiţă, care era într-adevăr deosebit de competitiv.

Cifrele sunt oficiale la sfârşit de ianuarie 2017, când se promisese de guvern o situaţie finală. Însă m-am săturat să aştept să tot tragă ei de timp, cred că trebuie să pornim acum o dezbatere pe ce e de învăţat din pierderea celor 4 miliarde – preţul unei autostrăzi. Oricum pare că guvernul şi majoritatea parlamentară au cu totul alte urgenţe lunile astea, sau poate anii ăştia.

2 comments

Mai e ceva de spus? Cu parere de rău datele de acum confirmă previziunile de acum câțiva ani…
O analiza temeinică, transparentă care să arate ce e greșit și ce trebuie modificat in stuctură/proceduri/legi/procese organizaționale, fără a cauta responsabili o persona anume, va ajuta mai mult decât aratatul cu degetul si discuții care antagonizează societatea si poporul. Nu vrem să analizăm acum, cine a avut și are de câstigat din aceasta realitate crudă, pentru că ne-ar îndeparta de la obiectivul imediat – ce e de făcut imediat astfel încât să nu se mai repete sau să diminuăm impactul unui asemenea fenomen și pentru perioada actuală de programare.

Lasă un răspuns

*