Nobelul ratat la Mangalia şi o întâlnire surpriză cu Paşa Sokollu

Moscheea Esmehan Sultan din Mangalia (Pancalia / Panglicara / Callatis) e singura clădire mai acătării, cu valoare istorică, într-un oraş căruia comuniştii şi tranziţia i-au dat eleganţa frustă a fâşiei Gaza. Dacă azi ai dărâma tot şi ai construi din nou la plezneală, n-ar putea ieşi mai rău. Pentru majoritatea românilor Mangalia e oricum doar un ambuteiaj […]

Ura etnică în paradis (Krajina): povestea uitată a unor refugiaţi europeni

S-a nimerit să trec fix pe 5 august prin Krajina, adică acea regiune muntoasă a Croaţiei care între 1991 şi 1995 a fost (a) entitate separatistă a rebelilor sârbi (versiunea croată); (b) republică cu majoritate sârbă care şi-a exercitat dreptul la autodeterminare după dezmembrarea Iugoslaviei (versiune sârbă). Krajina (“frontiera”), lipită de Bosnia, a fost dirijată […]

In Bosnia profundă: Nobel, genocid şi oraşul butaforie al lui Kusturica (II)

Višegrad e unic: un oraş în umbra unei cărţi. Podul de pe Drina, de Ivo Andrić, Nobelul pentru literatură în 1961, despre care scriam deunăzi. Şi, desigur, a podului ca atare, monument UNESCO. Totul în micul târg din Bosnia răsăriteană (adică Republika Srpska) e fie despre podul ca atare, fie despre Andrić, figura tutelară a […]

In Bosnia profundă: un premiu Nobel şi oraşul fantomă al lui Kusturica (I)

Că tot sunt pe agendă Turcia şi moştenirea otomană în Balcani: am terminat “Podul de pe Drina” (Na Drini ćuprija), un roman uriaş pentru care Ivo Andric a luat premiul Nobel în 1961. Ce vremuri, când se scriau cărţi adevărate iar acestea luau şi premiile cuvenite. Se zice că Andric e omul care i-a înţeles […]

„Aurul de la Varna”: cele mai vechi bijuterii din lume

In octombrie 1972, Raicio Marinov, un fel de Dorel bulgar avant la lettre, în timp ce săpa un şanţ cu excavatorul din dotare undeva lângă Varna, a descoperit cele mai vechi obiecte de aur din lume. Astea din poză. Nu există podoabă de aur făcută de mâna omului care să fie anterioară acestor bijuterii regale. E […]

In Teleorman, unde bulgarii (şi vlahii) au adoptat creştinismul. De ce am scris noi 1000 de ani cu chirilice?

De la giganticul şi deconcertantul memorial naţional-cubist de la Şumen se coboară lejer, cu maneta la punctul mort, către Pliska, prima capitală a Bulgariei medievale timpurii. Suntem la marginea Dobrogei de sud, teritoriul privit de vecini ca un fel de Kosovo bulgăresc, leagăn al naţiunii, iar de noi ca un fel de zonă marginală şi […]

Bazaconiile comunismului bulgar (II): memorialul cubist de la Şumen

Văzusem deja la Buzludja că, pentru Partidul Comunist Bulgar, mărimea conta. Nici un efort şi cheltuială nu au fost precupeţite pentru a comemora ce era de comemorat din istoria ţării – şi uneori chiar ce nu era. Insă nimic nu te pregăteşte cu adevărat pentru întâlnirea cu giganticul memorial al fondatorilor statului bulgar de la […]

La Küçük Kainargea, satul unde Moldova a pierdut Bucovina

La capătul pământului locuit, în Dobrogea turcească de lângă Dunăre, se află Küçük Kainargea (Cainargeaua Mică), satul obscur unde în vara lui 1774 generalul rus Rumianţev semna tratatul de pace ce punea punct celui de-al 5-lea război ruso-turc. Imperiul Ţarist ajungea în fine la Marea Neagră. Prin acest tratat, între altele, principatul Moldovei, la ora aia vasal Porţii, a […]