Chisinau underground

La Chisinau muzeul de istorie e vizitat spre mirarea mea de multa lume si adaposteste lucruri surprinzatoare. Mai ales de pe vremea scito-sarmata si a coloniilor grecesti Olbia si Tyras (aka Tiraspol de azi, distrus de getii sudici pe la anul 50 iH, ca sa vezi pozna) cand gurile Nistrului si Niprului erau granarul Mediteranei iar cetatile noastre dobrogene statii de tranzit. Piese mult mai sofisticate la ei, rezultate din mixajul colonistilor urbani greci cu nobilii barbari latifundiari, care dezvoltau primele culturi intensive de cereale pentru export la Milet; si mai tarziu Atena. Plus niste cazane de bronz pierdute pe drum de celti. Asta era mult inainte de statul dac centralizat al lui Ceasca si alte vrajeli istorice romanesti. Pe atunci Bugeacul era centru, Clujul periferie (rautate gratuita, asta).

Si o alta supriza: tevi ceramice de apeduct din Orheiul vechi, sec XIV, perioada Hoardei de Aur. Urbanism tatar, cum ar veni, o chestie de care nu scria in manualele noastre de istorie. (Nici ale rusilor, cred).

Apoi o colectie de bani polonezi si turcesti falsi, batuti pe sest de Aron voda, care avea obiceiul asta la plata datoriilor. Alternativa era, pe-o mana cu Mihai Viteazul, sa-i momeasca pe creditori la o negociere de refinantare, sa-i prinda si sa le taie capul. Sunt colectii intregi de astfel de falsuri bine facute si la cetatea Neamtului, marturie a unei lungi traditii pamantene.
Primele produse cu adevarat industriale in Basarabia tarista: sifoane pentru cvas (o intreaga discutie se deschide aici, sunt sigur ca aveti intrebari!) si sticle cu dop. Cool, demand-driven industry, foarte probabil.
Tot de pe atunci, un manual introductiv (primitiv!) de romana, cu creion de plumb si litere romane, ne-persecutate – dar mi se spune ca n-a intrat niciodata in uz deoarece nu a fost aprobat de autoritatile tariste. Si o gramatica moderna a limbii valaho-moldave tiparita la Petersburg in 1840, inaintea celor din Principate (prima cu adevarat stiintifica la noi fiind facuta de un evreu prusac, Heimann Tiktin, la Iasi, abia in 1891). Macar le tipareau, inainte sa le interzica in scoli.
Pitita dupa vitrina cu medalii din perioada tarista e masa unde isi incalzeste borsul adus de acasa tanti Svetlana, muzeograf. Nici nu vreau sa stiu ce salariu are, daca un ministru moldovean ia vreo 350 euro.

Biserica sf Pantelimon din Chisinau, cu scara care duce in cripta, acoperita cu capac. Destul de neuzual. E a comunitatii elene din MD, inca mai exista, de unde odinioara era plin de greci in jurul Marii Negre, ei conduceau Odessa. Ctitorii sunt depusi in cripta si au lasat prin testament sa se slujeasca mereu o bucatica in limba greaca, chestie respectata pana azi, dar tot mai greu. Un detaliu explicat de ingrijitoare, mai mult in rusa.
In perioada sovietica, cripta a fost crama pentru degustare de vinuri.
Iata insa si un esantion de elita locala din Chisinau, cca sfarsit de sec XIX:
– presedintele Dumei alese, baron Karl Schmitt
– arhitect sef, Al Bernardazzi
– arhitect si inginer sef, Cristoforos Nicolaidis

Si acum cel mai misto loc in Chisinau: muzeul Zemstvei (consiliul local in perioada tarista), dezafectat, cladire de patrimoniu ce sta sa cada, in care s-a cuibarit cum e obiceiul lumea underground. Centru cultural Art Lab, club, cafe, concerte alternative, yoga, etc. Complet nealcoolic, la bar se dau doar ceaiuri, cafea si alte zemuri locale. Norocul lor ca n-au patit Colectiv si n-au ISU, ca altfel s-ar inchide stabilimentul maine. Un loc de vizitat cu incredere, au milioane de iesiri, nu se joaca cu focul iar la Chisinau nu prea sunt cutremure. Zice ca acum cativa ani Romania ar fi vrut sa ia cladirea si s-o refaca drept sediu pentru ICR Chisinau, dar din motive obscure afacerea nu s-a finalizat. Spate in spate cu ea, in aceeasi curte, este bizara aratare fake-mauro-secession a actualului Muzeu de Etnografie, facuta de arhitectul Tsiganky in 1905, tot pentru uzul Zemstvei.

Lasă un răspuns

*