Pentru că în ţara asta ne-am obişnuit cu dublele standarde, strada anti-USL de azi nu va cere răsturnarea puterii politice şi ignorarea rezultatelor votului. Adică nu va proceda ca strada pro-USL acum cinci ani, deşi aia era mai mică şi mai puţin spontană.
Intelepţi şi echilibrişti frământaţi azi de soarta democraţiei umblau atunci cu cămeşa sfâşiată şi ochii bulbucaţi pe la televiziuni tonomat, în pragul isteriei, cerând demisia guvernului Boc şi bascularea puterii „pentru a detensiona situaţia”, deşi omul nu graţiase pe nimeni ci îşi asuma nişte costuri ale austerităţii, adică o chestie uzuală în Europa la ora aia. Demisie care a şi venit dealtfel, fix „la presiunea străzii”, iar democraţia n-a murit.
Ce să facem, vom trăi şi mai departe cu aceste duble standarde, reflectate în actuala aliniere parlamentară: o tabara total iresponsabilă, abjectă, gata sa dea puciuri anti-justiţie chiar dacă se crapă ţara; cealaltă, nu ceată de îngeri, dar mai moale şi cu oarece auto-limitări în acţiunea politică, deşi pe fond le-ar surâde şi unora dintre ei o graţiere.
Şi, bineînţeles, vom continua cu un mare kommentariat pentru care dublele standarde si victimizarea ipocrita au devenit a doua natură şi afacere profitabilă.