De ce italieni şi nu români?

Fascinant, elegiac si in extenso, un articol nitel atipic in Economist, despre comunitatea italiana din sudul profund al SUA: cum au fost adusi pe mississippi aproape ca iobagi; ce s-a intamplat cu ei dupa aia. Numa’ bun de duminica.

Mereu m-am intrebat de ce imigratia romanilor (ardeleni sau din Regat) a lasat atat de putine urme in cultura inalta sau populara din SUA. Nu exista profil / reflectare a comunitatii romano-americane asa cum au ceilalti emigranti: nu zic cei din vestul Europei sau grecii, dar chiar polonezii, ungurii sau rusii. Nu stiu povesti similare celei din link, comunitati vechi cu contur definit, toponime (cum au polonezii, rusii, ungurii), vreun story comparabil, ci doar aventuri individuale.

E diferenta data de masa critica (n-au fost destui ca numar)? Sau instinctele romanilor in SUA au fost altele (n-au stat compact ci s-au asimilat repede)? Sau altceva? Ori exista asemenea povesti si asteapta sa fie scrise, cand or aparea si la noi cercetatori sociali interesati de cercetare? Daca as fi cu 20 de ani in urma as aplica la un Fulbright cu tema asta, nu cu problemele globale ale omenirii.

Lasă un răspuns

*