(foto: plaja la 2 Mai, in 1969 si 2005)
Dupa ani de zile de ingustare, la Constanta plaja s-a latit intr-adevar substantial dupa lucrarile de consolidare „litoral sud” ale olandezilor de la Van Oord, au aparut dune, s-au lungit digurile, marit portul turistic, au pus stabilopozi noi cu gheare, etc. Proiect de 170 mil euro, bani 85% UE. Chiar si BNR si-a refacut frumoasa cladire din Piata Ovidiu.
Eram datori de multa vreme cu acest proiect care sa compenseze faptul ca dupa construirea barajelor Portile de Fier cantitatea de aluviuni pe Dunare a scazut, iar acestea erau cele care se varsau in mare, erau purtate de curenti nord-sud si formau plajele de pe litoralul vestic al Marii Negre. De atunci (si dupa construirea digului Midia, etc) echilibrul dinamic intre depuneri si eroziunea marina s-a rupt iar plajele s-au tot ingustat, accelerat in ultimii ani, au aparut surpari de faleze, samd. Proiectul prevede diguri de protectie si turnare de nisip, adica tot o formula artificiala. Sa vedem cat rezista; daca o fac olandezii, macar sa reziste cat polderele lor. La fel in Eforie, unde dupa cum vedeti au aparut lebede, o sa fie senzatia sezonului. Nu stiam ca le place si in apa sarata.
Mai prost e la Costinesti, unde lucrarile de consolidare a tarmului au stricat de tot mistica la Golful Francezului. S-ar fi stricat oricum, ca dupa ce primaria si-a extins acolo intravilanul si a aprobat parcelari, constructiile oribile tipice pentru Costinesti-nord au inceput sa apara si in sud de vreo doi ani. Prevad ca dupa inca vreo 5-6 ani se umple locul pana la manastire.
Cauza lipsei sedimentelor in zona Constanta si la sud nu este constructia de baraje de pe Dunare – cum bat din gura unii sfertodocti din institutiile „abilitate” din RO – ci porturile de la Midia si Constanta-Agigea care blocheaza curentul litoral, lucrarile de inginerie care il segmenteaza si protejeaza erodarea falezei, disparitia speciilor locale de scoici care produceau nisip organic prin fragmentare si cresterea nivelului marii…
good point