Problema spitalelor: evitam intrebarile incomode

Ca de obicei s-au creat doua tabere care striga una la alta: de-o parte se exagereaza, de alta se neaga „mizeria din spitalele romanesti”. Nici una din pozitii nu deranjeaza de fapt pe nimeni, nici pe medici, nu-ti trebuie „mare curaj” ca sa strigi chestii bine stiute. Desi unora vad ca le place teribil sa se dea eroi.
Medicii sau managerii medicali sunt primii care pot sa accepte ca sunt probleme cu cladirile si dotarile de spitale, deoarece rezolvarea acestei probleme le depaseste oricum puterile, deci nu-i mare branza sa se ralieze si ei ideii ca da, vrem conditii mai bune, mai multi bani de la buget, etc.

„Dezvaluirile” lui Tolontan sunt corecte, doar ca nu spun nimic nou si sunt adevaruri partiale, luate selectiv si interpretate senzationalist, dintr-un tablou mai mare, banal si stiut al statisticii medicale.
Ce ar deranja cu adevarat: o investigatie serioasa si ne-senzationalista asupra protocoalelor (reguli ce trebuie aplicate) in astfel de cazuri, de la primul paramedic care ajunge la caz pana la iesirea pacientului din ATI. Sunt niste documente (ce ar trebui sa fie) scrise si (ar trebui sa fie) publice.
Or asta, daca nu le avem sau nu se respecta, este genul de eroare umana care nu cere miliarde de euro pentru a fi remediata, deci poate incepe de maine, cu marele dezavantaj ca incrimineaza precis pe X si Y (sefi in minister, comisii ministeriale si clinici), nu „sistemul”, greaua mostenire, etc.

Ca atare, iata niste intrebari incomode pentru semizeii opiniei publice, la care e mai putin probabil sa primeasca raspunsul direct pe fax de la insideri, ca sa-l scaneze si sa-l puna pe blog ca dezvaluire:
– exista, putem vedea si evalua independent aceste protocoale?
– sunt aduse la zi, corespund in mare cu ce e in vest?
– dotarile reale sunt adecvate protocoalelor?
– s-au aplicat, in cele 100 si ceva de cazuri de la Colectiv? in toate spitalele la fel sau in mod diferit? dar in alte cazuri?
– ce prevedeau protocoalele la Floreasca, era prinsa in ele acea clinica ultra-moderna ramasa nefolosita? (subiect complet disparut din dezbateri, desi se discuta atat despre lipsa de dotari si nevoia de noi investitii)
– se pot lega plauzibil decese in acest caz de nerespectarea (sau inexistenta?) protocoalelor si lipsa dotarilor sau e totul in marja normala a unei asemenea cazuistici?
– care sunt regulile (criteriile) de public policy dupa care unii pacienti primesc sprijin exceptional de la stat, dincolo de contractul social: ex tratare dupa ATI daca nu ai asigurare si n-ai platit CAS (pe motiv ca sunt tanar si nervos si oricum, ce-mi da mie statul in schimb pentru impozite?); sau transfer in strainatate pe bani publici, cu tot cu apartinatori?
– se respecta aceste reguli (daca exista) in mod consecvent, sau doar cand e presa de fata si pacientii sunt vedete?

Normal, e mult mai greu sa faci asa ancheta, care poate avea parti cu adevarat inconfortabile si impopulare, cere efort si curaj. Pe vremuri aceasta functie sociala o indeplinea presa, intre timp raposata intru Domnul.

Lasă un răspuns

*