Pe urmele şcolii de pictură de la Baia Mare / Nagybanya, fondată de Simon Hollósy acum 120 de ani, un proiect didactic modern, cu tabere de vară şi mult mixaj inter-cultural, care ne leagă de arta din acea vreme a Europei Centrale. Nu cred să se facă curând o expoziţie la Bucureşti, cum a fost recent pentru Grigorescu-Luchian, cu toţi oamenii ăştia cu nume străin, care personal mi se par mai interesanţi. Nume ungureşti şi nemţeşti – deşi Hollósy era de fapt armean din Sighet, dintr-o familie refugiată din Moldova. Incă avem un disconfort legat de barză, viezure şi „alogeni”. Muzeul cam chinuit şi puţin vizitat din oraş păstrează, deşi niţel blurat, amintirea acestui experiment uitat. Băgaţi capul înăuntru dacă aveţi drum.
Şi o bizarerie: acest turnul cuidat de mai jos, din perioada brutalist-socialistă, e sediul local al Uniunii Scriitorilor.
