Iată că se confirmă ce spuneam deunăzi cu Carla’s Dreams, anume că moldovenii sunt mult mai buni la showbiz, adică la comercializarea profi a nimicului. Sau, cu îngăduinţă, a efemerului. Pun asta pe seama mediului ceva mai multi-cultural şi mai competitiv (dar strict în showbiz) în care trăiesc.
Un vlogger din Chişinău (adică blogger video, pentru generaţia mea şi peste), devenit faimos pentru că linge cactuşi, era să dărâme mall-ul central din Iaşi sub năvala fanilor veniţi să-l vadă. Isteria de groupies stârnită între prepuberi pe internet seamănă cu scenele de la turul Beatles în SUA în ‘64. Ca şi atunci părinţii se întreabă de unde a apărut această lume extraterestră, fără nici o noimă, în casa lor.
Episodul permite o reflecţie optimistă (pentru un liberal clasic) asupra naturii umane. S-a mai observat şi de alţii că un copil are azi într-un smartfon mai multă putere de procesare a datelor decât tot programul Apollo, care a dus omul pe lună în 1969, sau decât întreaga industrie nucleară cu decenii în urmă. Şi totuşi ea nu e folosită pentru a îndeplini visele de a revoluţiona omenirea prin inteligenţă artificială, cum credeam noi când eram pionieri, ci pentru a posta poze cu pisici, farfurii cu ciorbă şi lingere de cactuşi. Nici cei mai trăzniţi autori de SF nu şi-au imaginat vreodată asemenea traiectorie.
E ceva tonic în totala imprevizibilitate a firii şi societăţii omeneşti, care îi lasă sistematic de ruşine pe înţelepţi şi prezicători. Vă urez mult succes cu proiectul de ţară pe termen lung.