Crima de la metrou e halucinanta, imprevizibila si din fericire absolut extra-ordinara. Ca sa ramana asa, ar fi bune un pic de decenta si ponderatie in media. Riscul mare acum e de copycat crimes, dupa cum va explica orice psihiatru. Adica deranjatii, istericii, cei cu mintea in pioneze din motive clinice, care exista intr-un anume procent in orice societate, pot lua paradoxal episodul drept legitimare pentru propriile porniri, in lumea paralela in care traiesc, un fel de cale batatorita de iesire din propriile tensiunile interioare.
Tentatia de a-ti creste ratingul de la 0.001 la 0.002% e irezistibila, stiu, insa poate va mai opriti cu avalansa de scenarii si carcoteala absurda, ca nu stiu ce n-aveau camerele de supraveghere, agentii de paza, ca nu stiu ce n-a facut politia. In lumea reala nu prea ai cum sa previi asemenea acte, din fericire absolut iesite din comun.
Azi regula e sa te zborsesti la autoritate din orice, iar politicienii populisti sa iasa si sa promita ca vor face si vor drege chestii imposibile. Insa uneori raul se manifesta in lume in forme tulburatoare, fara cauza aparenta si fara solutie. E o problema veche si nu i-am dat de cap. St. Augustin, Confesiuni.