In vizită la istro-românii din Šušnjevica – zisă şi Val-d’Arsa, ori Suseni – adică acei proto-români care atunci când s-au prins că povestea cu Traian şi Decebal se împute, au zbughit-o la timp în direcţia corectă şi s-au aşezat în cel mai frumos loc din lume: peninsula Istria.
Acolo unde clima e un vis iar peisajul asemenea, fiind chiar după colţ de portul antic Rijeka / Fiume / Flumen (după obiceiul local multilingv) şi de riviera croată de la Opatjia / Abbazia, peste apă de coada spectaculoasei insule Cres. Acesta e cel mai nordic loc unde ajunge măslinul, dar se fac şi porumb, fructe şi cartof. Via nu se discută, e peste tot. Este o bucată de italo-adriatica prosperă, unde primul tractor (american, Fordson) a ajuns din anii ’20.
Vlahii ăştia mai aparte au trăit secole printre croaţi şi italieni, care şi-au disputat teritoriul după dezmembrarea Austro-Ungariei. Au stat cu oile lor spânzuraţi pe coastele muntelui Učka / Monte Maggiore / Ucea (ca în Făgăraş), pe sub care Croaţia a construit mai nou un tunel rutier de 5km. Adică a făcut drum în tunel mai mult decât România prin afara tunelelor anul trecut.
Guvernul român finanţează în 2016 refacerea şcolii din Šušnjevica, lucrarea aproape gata din cât am văzut eu, pentru a avea acolo un centru pentru menţinerea limbii şi culturii istroromâne: Andrei Glavina, după numele patriotului istroromân de la începutul veacului XX. Slabă nădejde: sunt mai puţin de 1000 de vorbitori în toată Istria şi e greu să opreşti tinerii s-o dea pe croată sau italiană, limbi mai practice şi disponibile la radio şi TV. Şi oricum în sat se plecă, nu se vine, ca şi pe la noi, se pustieşte.
Istroromânii nu îşi spun aşa, ăsta e un nume inventat de lingvişti, ci îşi zic vlahi (mai precis vlaši, ori ciceri la nord de muntele Učka). Dar sunt mărturii că mai demult îşi spuneau rumeri. Ceea ce nu înseamnă musai români, ci poate rumelioţi, adică romei, adică romani de religie greacă (ortodoxă), adică denumirea oficială a cetăţenilor Imperiului Bizantin, de unde pesemne provin. Azi, sunt catolici.
Dar la complicaţiile astea cu vlahii şi romanii din Balcani vom reveni după weekendul cel lung care urmează, că ne interesează şi avem multă mitologie naţională de asanat şi mulţi patrioţi nervoşi de călcat pe bătături, din ăştia cu dacii, romanii şi gena lui Zamolxe.
Parcă auzisem că istroromânii sunt mai degrabă originari dinspre vestul Transilvaniei. Par să se fi despărțit de „dacoromână” (scuze de protocronism, e oficial) mult mai târziu ca aromânii sau meglenoromânii, prin sec. XV.
Poate dai o tură și pe la romii băiași vorbitori de română din Croația și Ungaria, mothership-ul de la București i-a recunoscut/acceptat de-abia recent.
Aia e o teorie, a lui Densusianu din cate ne informeaza goagle, adica veche de peste 100 ani si a unui savant nu foarte riguros cu metodele.
Alti lingvisti au alte teorii. Iar mai nou istoria Balcanilor a progresat, nu ne putem baza pe chestii de sec XIX.
Insa izvoare reale sunt putine si o istorie certa a istroromanilor (sau romanilor) din perioada de formare nu vom avea probabil niciodata.
Ce e cu romii-romanofoni din croatia, cum au ajuns acolo si unde anume se afla?
Despre istroromâni, nu mă bazez pe Densusianu, pe de altă parte nici literatura mai recentă nu e cine știe ce. Cel mai bine dai de niște lingviști serioși și-i întrebi care-i consensul. La modul anecdotic, aș menționa rotacizarea de care zici (rumeri), similară cu cea întâlnită în secolele trecute în Ardeal, dar nu la aromâni (armâni), și chiar prezența unei comunități romanice orientale atât de departe de restul dialectelor și atât aproape de zona italo-dalmată (sugerează o migrație mai recentă).
Parcă auzisem că istroromânii sunt mai degrabă originari dinspre vestul Transilvaniei. Par să se fi despărțit de „dacoromână” (scuze de protocronism, e oficial) mult mai târziu ca aromânii sau meglenoromânii, prin sec. XV.
Poate dai o tură și pe la romii băiași vorbitori de română din Croația și Ungaria, mothership-ul de la București i-a recunoscut/acceptat de-abia recent.
Aia e o teorie, a lui Densusianu din cate ne informeaza goagle, adica veche de peste 100 ani si a unui savant nu foarte riguros cu metodele.
Alti lingvisti au alte teorii. Iar mai nou istoria Balcanilor a progresat, nu ne putem baza pe chestii de sec XIX.
Insa izvoare reale sunt putine si o istorie certa a istroromanilor (sau romanilor) din perioada de formare nu vom avea probabil niciodata.
Ce e cu romii-romanofoni din croatia, cum au ajuns acolo si unde anume se afla?
Pentru romii din Croația: https://scholar.google.ro/scholar?hl=en&as_sdt=0,5&q=annemarie+sorescu+marinkovic sau mai direct http://prodiasporaromana.org/wp-content/uploads/2014/01/Sorescu-Marinkovic-2011-Baiesii-din-Baranja-Croatia.pdf [n-am idee ce-i cu site-ul ăsta, desigur mai sănătos e google scholar]
Intro wiki: https://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83ie%C8%99i
Poți să întrebi și la tablagiii de la ambasadă, nu se știe niciodată… Am aflat întâmplător de ei, dintr-un articol cum că au fost acceptați de RO/MAE etc., nu ne mai e așa rușine cu romii, gen. Pe Youtube găsești și ceva muzică de la cei din Ungaria. Stil Sandu Ciorbă, idolul polonezilor.
Despre istroromâni, nu mă bazez pe Densusianu, pe de altă parte nici literatura mai recentă nu e cine știe ce. Cel mai bine dai de niște lingviști serioși și-i întrebi care-i consensul. La modul anecdotic, aș menționa rotacizarea de care zici (rumeri), similară cu cea întâlnită în secolele trecute în Ardeal, dar nu la aromâni (armâni), și chiar prezența unei comunități romanice orientale atât de departe de restul dialectelor și atât aproape de zona italo-dalmată (sugerează o migrație mai recentă).